de aceea e vară…

E vară, îmi pare, afară Și ce, dacă-n mine-i pustiu... Și-o criză de viață-i în mine, Și-mi pare nud sufletul meu. E vară, eu tristă și mută C-o inimă - stup de albini. Și ce dacă miere am multă, Când sute și mii am de spini? E vară, iar ochii de gheață,  De frig, de …

Continuă să citești de aceea e vară…

ȘI BĂRBATUL TĂU IUBIT SPUNE TÂMPENII :)

Bărbații sunt creaturi înzestrate cu mult mai mult calm și stăpânire de sine, în comparație cu noi femeile. Însă există moment în viață când aceste calități pleacă pe apa sâmbetei, lăsând în urmă doar mâini tremurânde, ochi holbați de spaimă și un comportament cel puțin neașteptat. Din spusele lor, asistatul la naștere, ar fi comparat …

Continuă să citești ȘI BĂRBATUL TĂU IUBIT SPUNE TÂMPENII 🙂

…sensul

stau, urmărind prin geam, mersul necunoscut al altor vieți cât de străine îmi par și împlinite fără vre-o neplăcere...din care am eu, nu doar în minte întind mâna prin oberliht și pipăi aerul ce-i cald și moale încerc să prind în palme o rază ce, bătrânul soare, o dăruie din milă perind cu ochii cerul …

Continuă să citești …sensul

CERTATA DE GUSTUL PELINULUI

Nimic nu mă ține locului, Cărțile-au fost aruncate. Mă trec în bătaia focului, Al 9-lea cer e în spate. Păpușă în mâna hainului, Purtată, trăită, jucată. Certată de gustul pelinului, Trecută prin dulciul păcatului. Ferită de praful trecutului, Primind sentimente filtrate... Sătulă de masca doritului, Picat pe tărâmul uitatului. Chemată de roșul hotarului. Pe roșu …

Continuă să citești CERTATA DE GUSTUL PELINULUI

până unde se poate ajunge….. :(( păcat!

Centrul maternal din Constanța, un centru de adăpost pentru mamele în dificultate, sau un Auschwitz cu acte în regulă??!! Am o stare de greață, imi vine să scuip...ceva sau pe cineva. Cineva care a uitat, sau poate încă nu știe, că și cei din jur simt durerea. Cineva care taie în carne vie, pentru a …

Continuă să citești până unde se poate ajunge….. :(( păcat!

banul

Pe potecile spinoase ale vitregii vieți, Să înfrunt mi-e dat destinul, cu obârșia din leagăn, Și destinul meu, lugubru, prevestind nu dimineți, Ci apusuri și sfârșituri, patru scânduri de mesteacăn. S-ă m-acuzi, tu, că prea aspru îmi privesc în ochi destinul?! Tu, ce ai în mâini mărirea și-a puterii aspră vargă, Tu, ce-n stare ești …

Continuă să citești banul

dorul

Mi-e frică să-mi îmbrac dorul în haina graiului, De-aceea umblă gol și mut. Și-l doare mult suspinul naiului, Ce-i cântă goliciunea și amarul, Și plânsetul de cuc, sădit în ramul teiului, Și frica de-a păși roșul hotarului. Ah, Doamne, cui să-l împrumut?! Căci îmi apasă stânga pieptului, Și îmi răstoarnă mersul gândului, Și îmi întoarce …

Continuă să citești dorul

Sfârșit

Cand pe-ale mele gânduri tăcerea lin coboară Și noaptea, revenită, larg haina își desface, Din nou dorul îngână acea cântare sacră Ce taie și brăzdează în inima ce tace. Și iarăși reînvie, demult uitate, clipe, Și reîncerc s-adun momente-nprăștiate, Până se face noapte și-ncep în somn să picur, Până stropii de ploaie mă fac să …

Continuă să citești Sfârșit

reflecții

M-am prins la ideea că nu îmi ajunge timp ca să trăiesc. M-am uitat în jur și am văzut doar mașinării trecute pe auto-pilot. Ne trezim dimineață ca să muncim. Muncim ca să avem ce mânca. Mâncăm ca să putem munci... Colindăm țări, trecem hotare, renunțăm la noi înșine pentru a putea munci. Și, din nou, …

Continuă să citești reflecții

EU, ÎN AFARA MEA

(o poezie din arhiva, 2005) O viaţă plină de nimicuri, Cu goluri multe-nghesuite Formează clipa ce mă-nghite, Aflându-mi liniştea-ntre stihuri. Cu nepăsare-ntorc clepsidra Şi tot cu-n fel de apatie, Observ că încă mai sunt vie, Doar că mi-a dispărut orbita. Singură sunt şi-un fel de splin, Încearcă să mă-ncolăcească. Fără să ştie că de astăzi …

Continuă să citești EU, ÎN AFARA MEA