Incontestabil, jocul de cuvinte

Trasează dungi continui,

Şi desenează nasturi

Ce închid guri,

Ori raze şi petale cu iz de dragoste

Şi coafuri de-amor.

Cuvinte, nenăscute încă,

Sădesc sclipiri în ochi,

Sau sapă gropi

Pentru-n mormânt de sentimente.

Dor când sunt goale, prefăcute.

La fel când poartă straie de intrasigenţă,

Curtând hotarul ipocrit

Între ce crezi că eşti şi eşti.

Furi din speranţă când nu-s clare.

Şi-n continuare colorezi cum vrei.

Cuvântu-i greu, uşor,

Frumos, spumos sau cum vrei tu,

E totul şi nimic,

E mult şi-un pic.

Îl plămădeşti şi-l naşti,

Dar îl gândeşti???

Vorbești gândind?

Sau te trezești vorbind?

Prea des

Cuvintele sunt libere de minte… 😉

Cuvântu’ n-are minte, 14 martie ’16